Un miros de cafea, se prelinge din sanul nopţii...
inima-ti era plină de sange;
pietre de cristal se zdrobeau în palma sufletului tău;
aripile nopţii mă înveleau cu picături de bine...
un gust de coniac slab, îmi masura pulsul de alaltăieri...
mirosuri de necontrolat, gesturi abusurde...
ridic mana deasupra ta;
reuşesc sa-mi iau la pachet o parte din tine, cerule !!
te-am cules din sanul nopţii...
n-a fost greu... particele din tine se dizolvau;
s-a lăsat o rouă peste mine, peste tine..
în continuare, totul a rămas un mister
Oare, am reuşit sa muşc din tine ?
# Cer dizolvat în palma nopţii...