# Am pătruns in tine...

Mi-am imbracat ochii cu.. tine...

Se simţea un miros de... vară obosită...

venea din tine, din buzele tale, din carnea ta...

Se năşteau din tine zile în alb si negru

venele uscate jucau sah cu ochii tai;

mainile putrede iti mangaiau fruntea caldă;

genele imense te racoreau... erau ca un evantai...

Se auzea muzica din tine... era nebună...

... totul era în mişcare...

lacrimile dansau vals cu zambetele...

aluneca în tine... o raceala grea

Pulsul era acoperit cu un sal negru...

totul era... fals... obosit...

m-am apropiat de tine..

Ti-am sărutat o lacrimă... frumos

dar, ai plecat... te-ai evaporat în lumea ta...

Ramai cu bine, suflete!

# In inima, am urme de tine...

# Reteta unei zile frumoase...

Adaugi:

100g de SOARE;

100g de BINE;

100g de PRIETENI;

50g de ZAMBETE;

50g de AFECTIUNE...

După aceea, amesteci toate aceste ingrediente pana ce se omogenizeaza si pana iese o spumă rosiatica. Îţi iei soarele deoparte, îl bati pana zambeste... iar după aceea torni peste el 50g de BINE. Aşezi o parte din prieteni pe soare, adaugi afectiune din plin... adaugi îmbrăţişări ca sirop si lacrimi zambitoare ca băutură răcoritoare.

Dacă ti-a ieşit spuma rosiatica de la început...e perfect! O arunci peste prieteni si soare, iar după cateva secunde ai sa vezi cum soarele se inroseste de atata bine... prietenii încep sa zambeasca iar ţie nu-ti ramane decat sa-ti savurezi prăjitura de azi!

# Pofta buna!

... Zilele frumoase poţi sa ti le faci chiar tu, bineînţeles cu ingredientele prescrise mai sus... aaaaa, mai ai nevoie de un praf care sa ajute la creşterea zambetelor... pui puţin praf din tine.

Numai plange ca ai avut o zi proastă, da o raită în magazinul inimii tale si ai sa vezi cum ingredientele te iau la vals....

# Ashua...

# O melodie absolut superba... ma relaxeaza, rar mai gasesti o asemenea colectie care sa-ti placa cu adevarat. Da, este o colectie rara.... nu ma mai satur de ea!

# Fericire flambată...

Mă incapatanez sa aflu un lucru imposibil.... ce gust are fericirea? Ştii, poate crezi ca aberez... dar, as fi curioasă. Haideţi, sa ne imaginam... imaginatia nu costa nimic, ea infloreste la fiecare strănut.

Fericirea... eu o pot compara cu un bulgare umplut de zambete veşnice... sau cu o lacrimă care infloreste la fiecare ticăit de cuvant mut. Poate are gust de nebunie, ce tasneste la fiecare ţipat de ploaie, poate are gust de ceară care se topeşte în ochii de cenuşă. Mă obosesc degeaba. Dar, totuşi păcat ca fericirea nu poate fi gustata, ea doar se hrăneşte cu carnea noastră amară, cu... noi.

Mulţi, spun ca au gustat din fericire... fals. Fericirea, doar o simţi nu ai cum sa muşti din ea... ai grija, poate vrea ea sa muşte din tine, sa-ti muşte cuvantul surd de vară, sa-ti amestece nebunia ameţită de atata whiskey cu un zambet... visiniu. Fercirea nu poate fi numai dulce, ea este si acră... s-a turnat peste ea numai băutură de minciuni.

Ce frumos ar fi sa gustam din fericire! ne-am satura cu numai o lingurita pe zi, n-am mai consuma atatea feluri exotice si perverse. Momentan, fericirea mea îmi izbucneste în plans. Am terminat-o de citit pe Oana Pellea.... fericirea ei cred care are gust de miere înfăşurata în bine. Visez... visez.

P.S: Nu te-am aruncat la gunoi, n-am aprins focul cu foile pătate de idei.. nu! n-am făcut asa ceva... Pur si simplu, ti-am tipărit jurnalul în inima mea, l-am lăsat deschis... poate mai trece vantul sa te racoreasca...

# Fericirea ta, ce gust are? :)

# Răcoare încetinită... lene.

Urlă încontinuu lumina ta... slabă

îmi rupe dorul din tăcerea insangerata;

îmi leagă trupul de un izvor incins;

îmi sărută mainile pline de patimă...

Noaptea mă caută în jocul verii

nu mă găseşte...

Eu sunt în pielea ta caldă si cenuşie

mă joc cu venele tale; cu gandurile reci

mă trezesc, adorm, visez... adorm...

N-am timp de nimic, îmi înfasor zambetul fals intr-un cantec... mut

îmi răcoresc ochii;

îmi trezesc necunoscutul;

îmi îmbrăţişez visul...

Si adorm iar... si iar... si iar...

geme în mine lacrima portocalie

îmi aşterne ganduri încinse pe ochi, pe piele.

Gata, mi se face lene...

totul încetineşte în mine;

totul se dezgoleste... nisip... nori... eu.

Nu mă mai caută, vino aici!

sunt în palmele tale, ti-am făcut din mana... istovită si-am plecat.

Vezi, ti-am sărutat gandul ăla încins si ti-am îmbrăcat din nou... nisipul

# Mi se zbate o răcoare încetinita... lene...

# Vis...

Vis: Te simţeam aproape de mine. Te vedeam. Dansai cu cearsaful. Ai venit aproape de mine, erai pe pielea mea, mi-era frica. Brusc, totul s-a întunecat. Te urcai pe perna mea pufoasa. Te-ai apropiat... dar, te-am strivit. M-am trezit, m-am dus si am aprins lumina... m-am dus si te-am căutat. Nu te-am găsit. Îmi era frica sa mai adorm, te simţeam si vedeam peste tot... dar, tu de fapt nu erai niciunde. Aiurea.

Dragă, păianjen... de ce nu m-ai lăsat sa dorm? Da, am visat un păianjen imens si negru. Oare ce se intampla dacă nu mă trezeam? te jucai cu mine, cu frica mea?? Doamne, mi-e frica de păianjeni, nu-i suport... simt ca mor cand ii vad. Nici în vis numai scap de frica asta... ciudat.

Unora, poate li se pare o frica copilăroasă, dar nu este asa! Mi-e frica, mi-e frica de păianjeni... ii detest!!!

# Fata draga, nu fi trista...

Deschid televizorul. Mă uit la "Neata cu Răzvan si Dani"... frumos. Publicitate. Jongland cu telecomanda, deodată am văzut o ştire:" Cântăreaţa Mădălina Manole a fost găsită miercuri dimineaţa fără suflare." Iniţial, n-am crezut. Am deschis pc-ul si am căutat pe "google". Da, mi s-a confirmat faptu' ca un suflet tanar, Madalina ( fata cu par de foc) s-a sinucis. Păcat. Nu am fost fan Madalina Manole, dar ştii parcă îmi pare rău de ce a făcut. Durerea ei poate era de mai multe feluri: cariera, familie, boala (avea nişte probleme cardiace, din cate am înţeles eu). Poate nu mai avea succesu' care-l avea înainte, poate fanii au uitat-o... dar poate vestea asta i-a mişcat puţin.

În urma a rămas familia... un copil de 2 ani si multe... regrete. Păcat. Avea o voce de aur, melodia "fata dragă" a fost cea mai frumoasă, melodia care a facut-o "vedeta". 43 de ani... frumos. Cum spun mulţi "s-a mai stins o stea", asta este. Poate mulţi o critică, a lăsat în urma un copil, un suflet nevinovat... dar....asa a fost sa fie. Sincer, m-a mişcat vestea asta. Păcat,păcat...de tinerete...

# Dumnezeu sa o ierte!!!

# Tei însiropat cu liliac

Am uitat... am uitat ce-mi mai place. Am sa aduc o mica completare la rubrica "ce-mi place...". Pfff... pot sa spun ca ador mirosul de tei. Mă duce intr-un colţ de RAI, îmi invadeaza fiecare parte a trupului, mă face pur si simplu sa plutesc, sa uit ca mai exista o lume, lumea asta a mea... plictisită, dar pe care o iubesc. Un alt parfum iubit de mine este cel de liliac. Doamne, ce bucurie era în sufletu' meu cand apărea liliacu'. Ceva mirific, care mă făcea sa mă... bucur de tot.

Stii, petalele alea fragile si atat de fine mă duceau cu gandul la... vanilie? Da, asa asemănam eu mirosul de liliac, era o particica de suflet pudrata cu un miros de plăcere... vis. Dar, mirosul de tei era... inconfundabil si în acelaşi timp greu de asemănat cu ceva. Era... unic si plăcut.

Intr-o zi, am sa fur parfumul de tei si am sa-l pun intr-o sticluta... iar în fiecare dimineaţă am sa-mi îmbălsămez trupul, o sa fiu parfumata mai mult sufleteste, am sa-mi acopar inima cu florile de tei, am sa-mi fac o cunună... o sa împletesc mirosul de tei cu cel de liliac. Ce frumos ar fi... vis.

# Parfumul meu drag: tei însiropat cu liliac.

Tu, ce parfum natural ai vrea sa ai??

# Drip-drop

M-am găsit intr-un pahar cu apa. M-ai aruncat acolo fără pic de... milă. M-am ridicat, mi-am dat o palmă peste fata... si da, m-am trezit la realitate, intr-o lume... fără cuvinte. Stii, dacă mă gandesc mai bine îmi dau seama ca mi-era destul de OK acolo... Sau poate nu... Pahar curat si parcă atat de murdar... Acolo am văzut suflete perverse, cuvinte goale, miros de... nimic. Era un decor gol, lipsit de culoare... era doar... linişte. O linişte care-mi spunea multe, care mă îmbrăţişa la fiecare pas pe care-l făceam, care avea grija de... liniştea ei. Mi s-a părut destul de ciudat... intr-un colţ al paharului se auzea o muzica... nebună. Toţi erau... fericiţi. Ascultau cuvinte dragi lor. Aici, am vrut sa ajung. Fiecare dintre noi se regăseste intr-o melodie, în nişte cuvinte goale, sau poate... pline de nebunie.

Da, poate ne simţim bine cand ascultăm o melodie buna, ne linisteste (cel puţin, în cazul meu), ne dezbrăcam de grji... luăm în braţe un decor mirific sau... nu. E bine, sa ai ca prieteni nişte versuri spuse cu linişte... frumos. Hmm... am si eu o melodie de care pur si simplu nu mă mai satur... o ador. Nu mă regasesc in ea, încă nu am găsit acea melodie pentru mine, ca sa zic asa. Atat am avut de spus.

# Savurati-o cu plăcere: Safura-drip-drop

# Nimic...

Picături de zambete care mi-au traversat trupul. Mangaieri fragile care mi-au îmbrăcat ochii în dulceata de visine. Stropi de... linişte. Ti-am atins necunoscutul si ti l-am îmbrăcat în ceva de... neuitat. M-am jucat cu petalele tale colorate si cu miros de... mare. Ti-am furat privirea orgolioasă si am aruncat-o intr-un pahar murdar. Ti-am pipăit fiecare particica din suflet, m-am spălat cu amintirile ce le-am găsit intr-o ceaşcă de cafea. Mi-am "făcut de cap" în mainile tale, fine... priveam cum soarele îţi reflecta ce aveai tu mai bun si mai frumos...

Am aşternut în palma ta numai ganduri frumoase, numai... bine. Ti-am modelat inima aia crudă... din ceară, furată de la soare. Ti-am desenat asfaltul găsit acolo, aproape de inima ta: nebunie, visare... plăcere. Hmm... am reuşit sa traversez si în partea cealaltă a trupului tău... acolo am găsit numai... lacrimi stropite cu piper alb. Îmi pare rău, ca n-am putut sa-ti cunosc ochii, sa-ti cunosc gandirea... dar, ştii mă multumesc ca am reuşit sa-ti fur inima aia crudă. Am ascuns-o undeva... departe... în nimicul meu.

# Simţeam nevoia sa mai visez, sa mai scriu ceva siropos. Mi-e bine asa.

# Dragă, soare...

Ti-am umblat prin vene, dragă soare. Am călătorit mult prin căldura ta, prin pielea ta, prin... tine. Am citit în ochii aia ai tai umpluţi cu miere... tristeţe, necaz, regret... Pana si tu, soare te-ai saturat de răutăţile din lumea asta mica, înainte dansai cu cerul, pictai cu norii numai rasete indulcite cu sare, cantai cu noi... aia de jos, din lumea asta plină de necaz. Te-am văzut cum în colţu' ochiului se revărsa o lacrimă, o lacrimă mica pentru unii... dar ştii eu o vedeam ca un ocean care mai avea puţin si se spulbera în adancul cerului. Da, asa si a fost. Oceanul asta care s-a revărsat peste noi, care ne-a întristat inima, ne-a spălat ochii cu... praf. Speram sa fie un praf curat... dar m-am înşelat. Era un praf plin cu... mizerii (ca sa nu zic mai rău), care s-a ascuns în inimile celor mai perversi oameni. Da, mai exista si asa ceva, astfel de specimente. Soare, de ce n-ai avut grija de noi? Pana si de soare ne legăm... Doamne.

Nu cred ca aţi înţeles, de ce vorbesc de soare, de ce vorbesc cu el. Hmm... vreau sa aflu dacă exista vreo licoare inmiresmata pentru oamenii aia fără scrupule. Si mi-a răspuns subtil ca NU. Mă aşteptam dragă, soare. Mai am momente cand visez... nimeni nu are cum sa înţeleagă ce simt, ce scriu. Aiurea... Dacă as avea o putere as face sa dispară oamenii fără suflet, care-si bat joc de... toţi. Dar nu o am, astfel de răutăţi încă mai exista. Dar pana cand? Nimeni nu ştie. Pauza de o prajitura.

Am dat mana cu soarele... si am plecat. Aici, în lumea asta mica.