# Dragă, soare...

Ti-am umblat prin vene, dragă soare. Am călătorit mult prin căldura ta, prin pielea ta, prin... tine. Am citit în ochii aia ai tai umpluţi cu miere... tristeţe, necaz, regret... Pana si tu, soare te-ai saturat de răutăţile din lumea asta mica, înainte dansai cu cerul, pictai cu norii numai rasete indulcite cu sare, cantai cu noi... aia de jos, din lumea asta plină de necaz. Te-am văzut cum în colţu' ochiului se revărsa o lacrimă, o lacrimă mica pentru unii... dar ştii eu o vedeam ca un ocean care mai avea puţin si se spulbera în adancul cerului. Da, asa si a fost. Oceanul asta care s-a revărsat peste noi, care ne-a întristat inima, ne-a spălat ochii cu... praf. Speram sa fie un praf curat... dar m-am înşelat. Era un praf plin cu... mizerii (ca sa nu zic mai rău), care s-a ascuns în inimile celor mai perversi oameni. Da, mai exista si asa ceva, astfel de specimente. Soare, de ce n-ai avut grija de noi? Pana si de soare ne legăm... Doamne.

Nu cred ca aţi înţeles, de ce vorbesc de soare, de ce vorbesc cu el. Hmm... vreau sa aflu dacă exista vreo licoare inmiresmata pentru oamenii aia fără scrupule. Si mi-a răspuns subtil ca NU. Mă aşteptam dragă, soare. Mai am momente cand visez... nimeni nu are cum sa înţeleagă ce simt, ce scriu. Aiurea... Dacă as avea o putere as face sa dispară oamenii fără suflet, care-si bat joc de... toţi. Dar nu o am, astfel de răutăţi încă mai exista. Dar pana cand? Nimeni nu ştie. Pauza de o prajitura.

Am dat mana cu soarele... si am plecat. Aici, în lumea asta mica.