joi, 9 decembrie 2010

# Rasaritul inimii...

Calc usor peste cioburile inimii mele...
sangele îmi plangea de plăcere;
patima soarelui se ondula în creştetul sufletului.
Fulgii ametiti de licoarea zambetului tău , îmi sopteau:
" Vrem sa muscam puţin din prăjitura răsăritului..."
Au apucat cu incredere din inima rasaritului si s-au dizolvat in cerul violet.
Le-au mai ramas doar lacrimile ce se scurgeau pe geamul aburind...

Si eu vreau sa muşc din răsăritul tău , mă laşi ?

6 comentarii: