duminică, 10 octombrie 2010

# Inger, nebun de alb!

Si-mi stau pe tampla stelele de amiază...
cuţitul zambetului tău îmi mangaia pielea franta
a fost nevoie doar sa mă atingi, ca sa mă topesc în paharul rece si albastru...
ceara îmi îmbrăţişa ochii... rupea din mine infinitul.

Carnea crudă de stele mă hrănea cu Indiferenţă !
cenuşă si tăcere.

Luna fulgera, liniştea de ieri lacrima...
sangele bolnav, curgea pe pieptul îngerului flamand;
ochii picurau smirna;
palmele miruite se incolaceau sub aripile nebune de alb !

# Înger, nebun de alb!



8 comentarii:

  1. ca un nebun de alb ce capturează, regina alba pentru veșnicie. 8->

    RăspundețiȘtergere
  2. foarte frumos, mi-a palcut. felicitari

    RăspundețiȘtergere
  3. Ce mi-a placut:X
    Mi-ai adus aminte de melodia lui Emeric Imre, pe Adrian Paunescu...E una din melodiile mele de suflet..:X

    RăspundețiȘtergere
  4. Meriti multe laude, dar nu stiu cum sa ti le transmit in cuvinte, asa ca nu pot spune decat:Foarte, foarte frumos,felicitari!
    PS:Ador melodia asta... :*

    RăspundețiȘtergere