
Soarele m-a aruncat intr-un val încins...
îmi simţeam inima cum se umfla de arsuri obscure;
urla în mine o teamă obişnuită;
sufletu-mi era umbrit de un val plin de vigoare.
M-am cuibarit în palma izvorului...
ritmul valului mă ameţea;
prospeţimea era supusă sa urmărească valurile încinse;
primejdia se apropia;
sufletul rănit se chinuia sa scape;
chipul îmi urla cu zambete...
puţin cate puţin, simţeam cum moare fiecare particica din mine
aşteptam eliberarea...
emoţii nebunesti...
se auzeau bătălie valurilor ... erau aproape de necunoscut...
un sunet triumfal mă ridicase la suprafaţă..
scăpasem...
soarele a apus, în sfarsit.
# Un val nebun vroia sa-mi muşte necunoscutul...
n-a reuşit...
minunat:) felicitari:>
RăspundețiȘtergereMultumesc, scumpo :*
RăspundețiȘtergerehey...imi place mult; m-a fascinat mai ales multitudinea de imagini artistice: auditive, vizuale etc. Bravo!
RăspundețiȘtergereo poezie extraordinara:X
RăspundețiȘtergereBRAVO!!!
# Multumesc, multumesc :*
RăspundețiȘtergereP.S: Nu e chiar atat de "extraordinara", mai am de lucrat ca sa fie una perfecta :)
Foarte, foarte draguta :*
RăspundețiȘtergereHestia.
Tocmai imperfectunea o face speciala :*, bravo .:*
RăspundețiȘtergere# Va multumesc, chiar ma bucur ca imi apreciati micile cuvinte impletite :):*
RăspundețiȘtergereFrumoasa! bravo
RăspundețiȘtergereFoarte,foarte frumos!!!
RăspundețiȘtergereMi-e dor de tn Modelina...
PUFFY
Esti minunata, ingeras!
RăspundețiȘtergere# :">
RăspundețiȘtergeresuperba poezie
RăspundețiȘtergere