miercuri, 25 august 2010

# Val nebun...


Soarele m-a aruncat intr-un val încins...
îmi simţeam inima cum se umfla de arsuri obscure;
urla în mine o teamă obişnuită;
sufletu-mi era umbrit de un val plin de vigoare.

M-am cuibarit în palma izvorului...
ritmul valului mă ameţea;
prospeţimea era supusă sa urmărească valurile încinse;
primejdia se apropia;
sufletul rănit se chinuia sa scape;
chipul îmi urla cu zambete...

puţin cate puţin, simţeam cum moare fiecare particica din mine
aşteptam eliberarea...
emoţii nebunesti...
se auzeau bătălie valurilor ... erau aproape de necunoscut...

un sunet triumfal mă ridicase la suprafaţă..
scăpasem...
soarele a apus, în sfarsit.
# Un val nebun vroia sa-mi muşte necunoscutul...
n-a reuşit...

13 comentarii:

  1. minunat:) felicitari:>

    RăspundețiȘtergere
  2. hey...imi place mult; m-a fascinat mai ales multitudinea de imagini artistice: auditive, vizuale etc. Bravo!

    RăspundețiȘtergere
  3. o poezie extraordinara:X
    BRAVO!!!

    RăspundețiȘtergere
  4. # Multumesc, multumesc :*

    P.S: Nu e chiar atat de "extraordinara", mai am de lucrat ca sa fie una perfecta :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Tocmai imperfectunea o face speciala :*, bravo .:*

    RăspundețiȘtergere
  6. # Va multumesc, chiar ma bucur ca imi apreciati micile cuvinte impletite :):*

    RăspundețiȘtergere
  7. Foarte,foarte frumos!!!
    Mi-e dor de tn Modelina...


    PUFFY

    RăspundețiȘtergere